Postare: 564 Locaţia: Moldova Noua Romania Înscris: 13.04.08
Postat la 05.11.2009 07:55
KEMET, COPILUL HALELOR
Cine nu il cunostea pe Kemet in Halele din Ploiesti? Toata lumea! Era peste tot unde aparea o caruta cu zarzavaturi, din primavara pana in toamna. Cei care il cunosteau il chemau dintr-o privire, caci Kemet stia de unde si cand vin carutele cu zarzavaturi. taranii il chemau pe el fiindca nu se tocmea cu cei care aduceau marfa. Nu era un copil prea bine facut, era chiar pirpiriu, dar muncea cu spor la tot pe ce punea mana. Era imbracat cu un palton facut dintr-o patura cazona se pare, fiindca avea niste litere pe spate; KMT, de aici i se tragea si numele sau. Nimeni nu stia sa aiba alt nume. De fapt nici el nu prea stia cum il cheama, se pare ca uitase ca ar avea un nume propriu. Piata halelor din Ploiesti era lumea lui, si mica si mare. Ajunsese aici printr-o intamplare hazlie. Plecase de acasa de copil, si un anume nenea Luta il luase acasa la el sa stea cu cei 2 baieti ai lui pana ce sotia lui, tanti Filica si mama ei tanti Fanica erau la munca. Tanti Fanica era vanzatore la un aprozar in Hale, si cand era acasa tanti Filica, il lua pe Kemet cu ea sa o ajute la ghereta ei din Hale. Cine cunoaste Halele din Ploiesti, stiu ca este o cladire impunatoare, construita asemanator cu Halele din Paris! Astfel lumea lui Kemet incepuse sa se extinda. La inceput a stat pe langa tanti Fanica, dar nu putea sta numai langa ea. A inceput sa exploreze spatiile din hala. Astfel a ajuns sa cunoasca pe taranii veniti din Barcanesti sau Blejoi. Toamna incepuse sa-i cunoasca pe cei din Vintileanca si din apropierea Mizilului care veneau cu marii harbuji ce de abia ii tineau in brate. La intrarea in Hale venise cu opincile sale de acasa, caci nu avea altceva, apoi a inceput sa stranga bani sa-si cumpere o pereche de tenisi. Tanti Fanica nu pre il onora cu bani cu toate ca seara cand ajungea acasa facea tot felul de socoteli numai de ea stiute si de tanti Filica. Locuiau intr-un fel de sandrama care incepea la poarta de intrare si se termina undeva in fundul unei curti ce dadea in alta strada. Lui Kemet pe timpul iernii, i se oferise sa doarma intr-o bucatarioara care avea avantajul de a avea incalzire cu gaz metan. Zilele cand trebuia sa stea acasa cu cei doi baieti ai familiei Luta erau cumva bune, caci copii nu erau rai si se jucau mai tot timpul in camera lor. Tanti Filica lucra in ture la o fabrica nedenumita pentru Kemet, asta fiindca toata lumea ii zicea fabrica, si atat! Astfel ca in anumite saptamani intregi Kemet era prezent la Hale. intr-o zi insa cand Kemet a venit seara sa se culce in mica lui camariuta, a gasit poarta inchISĂ. A incercat de mai multe ori sa intre, iar cand a vazut ca nu poate intra, s-a intors la Hale. Venise primavara si putea sa se aciueze undeva. Cum invatase mai multe cotloane din Hale si-a gasit un culcus pentru acea noapte. Dimineata a asteptat-o pe tanti Fanica sa afle ce s-a intamplat, dar tanti Fanica nu a mai venit, si nici nu avea sa mai vina. O ridicase militia pentru delapidare, ziceau ei. Astfel ca Kemet pierduse un aliat. Cei care au aflat de ,,trasnaiar1; Fanicai, au inceput sa-l intrebe pe Kemet ce stie, dar acesta era mut, nu stia nimic! Fie ca nu voia sa spuna, sau chiar nu stia. Nenea Luta a venit la Hale si i-a spus sa nu mai vina pe la ei. fara alte explicatii.
Poezia este infinitate de ipoteze, axiomele sunt interzise! Mihai LEONTE
http://www.flickr.com/photos/22071323@N06
http://www.armbell.com/petia/
Postare: 564 Locaţia: Moldova Noua Romania Înscris: 13.04.08
Postat la 02.12.2009 07:52
VIAtA LUI KEMET
Dupa intamplarea cu tanti Fanica, viata lui Kemet avea sa fie alta. Nu stia ce sa faca dimineata, caci era invatat sa se prezinte la tanti Fanica in primul rand. Dar cineva se pare ca il avea in grija! Nenea Dinu cel care se ocupa de curatenia Halelor a sesizat ca ghereta Fanicai a ramas inchISĂ. Cand l-a vazut pe Kemet, l-a chemat si l-a intrebat unde va sta? Se pare ca nenea Dinu era bine informat cu viata lui Kemet! Kemet nu stia ce sa spuna, dar nenea Dinu l-a scos din incurcatura imediat. L-a luat de dupa cap si i-a spus ca de acum poate sa-l ajute pe el la maturat prin Hale, si ca seful lui ii va da si o suma cat sa poata trai pe aici. Pe deasupra va avea in magazia de scule a Halelor un pat si caldura. Desigur ca lui Kemet ii suradea cumva ideea de a fi util cuiva. Astfel ca de acum avea un fel de stapan. Treburile nu aveau sa ramana asa de simple. Langa Hale era un fel de baie comunala pe care nenea Dinu l-a dus seara, si cand a iesit din baie avea sa aiba o surpriza, nenea Dinu venise cu o sacosa de haine de la fiii sai, caci nenea Dinu avea vreo trei baieti si doua fete. Astfel ca a doua zi dimineata nimeni nu-l mai cunostea pe Kemet. Avea un halat mai vechi, dar foarte curat, niste pantofi destul de aratosi, mai ales ca mai erau si lustruiti. Kemet devenise peste noapte ajutorul lui nenea Dinu. I s-a dat o matura mare de nuiele de mesteacan, cu care avea sa adune gunoaiele de sub tarabele si mesele din Hale. Seara nenea Dinu l-a luat acasa la el si astfel a facut cunostinta cu familia acestuia.
Nenea Dinu locuia la periferie, undeva pe langa statia CFR Ploiesti Nord. Casa nu era una mare, dar cu multe camere unde se adapostea intreaga familie, cei cinci copii, sotia si mama acesteia. Cel mai mare dintre baieti avea 16 ani iar fetele erau cele mai mici de 8 si 10 ani. Pe baiatul cel mare il chema Nicu. Nenea Dinu ne-a trimis pe amandoi la cinematograf, iar dupa aceea i-a spus lui Nicu sa ma lase la Hale. Vreo cateva saptamani Kemet era prezent la maturatul Halelor si se parea ca nimic nu se va schimba. Sambata seara Kemet mergea cu Nicu la film. Dumineca pe cand Kemet se ascunsese in magazia lui cu maturi apare nenea Dinu si ii spune sa vina cu el acasa. Acolo pe langa membrii obisnuiti ai familiei, mai era un barbat destul de elegant caruia Kemet i-a fost prezentat.
Nenea Dinu i se adresa barbatului cu tovarasul MANOLE. Cine era acest Manole avea sa afle Kemet dupa putin timp. Era seful de cadre de la Rafinaria Vega. Tovarasul Manole
l-a intrebat pe Kemet cum il cheama cu adevarat. Kemet nu stia ce sa spuna crezand ca e ceva in legatura cu tanti Fanica, si a inceput sa planga. Nenea Dinu a intervenit si l-a informat pe tovarasul Manole tot ce stia despre Kemet. Adevarul era ca Kemet avea certificatul de nastere la el, dar il tinea invelit intr-o foaie alba care la randul ei era protejata de un carton legat cu o ata, ce la randu-i era bagata intr-un fel de panza. Aceasta tascuta Kemet o avea legata la mijlocul sau si nu o dadea jos niciodata. ii era frica sa spuna cuiva despre acest secret al lui. De fapt aici se ascundea adevaratul sau nume.
Poezia este infinitate de ipoteze, axiomele sunt interzise! Mihai LEONTE
http://www.flickr.com/photos/22071323@N06
http://www.armbell.com/petia/
Postare: 564 Locaţia: Moldova Noua Romania Înscris: 13.04.08
Postat la 17.12.2009 07:53
REVOLUtIA DIN 1989 UN VENIMENT AȘTEPTAT
Anul 1989 a fost un an plin de evenimente mai mult sau mai putin asteptate. Personal am avut unele evenimente. in 20 ianuarie 1989 am fost operat de hernie si a trebuit sa stau cateva zile in spital. Aici ascultam la radio diversele cuvantari ale tovarasului. Aveam in salon un coleg de suferinta care imi cerea radio-ul noaptea sa asculte Europa Libera, astfel ca acesta ne informa cu multe lucruri, si despre multe evenimente ce aveau sa se intample. Prin aprilie s-a anuntat la toate posturile de radio si televiziune, cate erau pe atunci, ca Romania si-a achitat datoria externa. Eram in Iugoslavia la o cunostinta si am zis ca este posibil sa fie vreo schimbare in bine. Chiar s-a vehiculat ideea ca se vor deschide granitele, si romanilor li se vor da pasapoarte. La clubul nostru filatelic unde ne adunam in fiecare luni, unul dintre cunostintele noastre comune, ce pretindea ca a fost coleg de liceu cu Constantin DaScalESCU, ne-a spus la toti cu glas tare ca Ceausescu va cadea in 30 decembrie 1989, chiar de ziua republicii. Ne asteptam ca la congresul al XIV lea al PCR, Ceausescu sa renunte la functia de partid, adica aceea de secretar general. Nu s-a intamplat asta.
O serie de intamplari aveau sa confirme spusele colegului nostru. Prin luna august eram schimbul 2, si dupa apel ma pregateam sa intru in mina, cand femeia de serviciu de la vestiarul nostru m-a anuntat ca pe usile de intrare in spate era scris cu creta; JOS CEAUȘESCU, JOS COMUNISMUL! M-a intrebat ce sa faca? I-am spus sa stearga si sa nu mai spuna la nimeni, dar ca din pamant a aparut securistul intreprinderii si i-a spus femeii ce ii spusesem eu mai inainte, adica sa stearga acele lozinci prea dure pentru acel timp. Ne-a atras atentia sa nu difuzam ce vazusem. Astfel ca timpul a trecut, si la sfarsitului anului 1989 ma aflam din nou in spital, cu o infectie destul de grava la o mana. Astfel ca revolutia m-a prins internat in spital. Totusi prin 17-18 decembrie 1989 la un pacient internat, a venit in vizita un tanar care ii povestea cum fugise pe jos din Timisoara, noaptea caci ziua nu iesea nimeni necontrolat din oras . Acest tanar vazuse unele aspecte printre care si cum se tragea in manifestanti. Multi cetateni din oras dupa ce se luau salariile la intreprinderea Miniera, mergeau la Timisoara pentru cumparaturi la magazinele Comtim, dupa produse din carne pentru sarbatorile de Craciun si Anul Nou 1990. Se mergea pana la Oravita cu autobuze, sau ocazional, iar de acolo se mergea cu trenul la Timisoara. Care aveau autoturisme personale luau si alti clienti, insa erau obligati sa opreasca undeva in afara orasului. Postul de radio Europa Libera ii informa pe romani despre acele evenimente. Vineri, in 22 decembrie 1989, dupa ce mi s-a administrat tratamentul la ora 14, i-am solicita medicului care ma avea ca pacient sa ma lase acasa pana luni. Acesta m-a invoit. La iesirea din spital se formau coloane de manifestanti ce aveau sa se indrepte catre primariia orasului Moldova Noua, caci se anuntase fuga lui Ceausescu. in drum spre blocul unde stateam orasul era pustiu, doar cativa minori incercau sa sparga geamurile de la un magazin, dar vazandu-ma pe mine au fugit, abandonand actiunea lor. La unele ferestre aparusera steaguri fara stema. Ajuns acasa la televizor se transmitea ,,revolutia in directr1; cum avea sa fie denumita de catre speculantii de stiri. Atunci nu stiam ce avea sa se intample, acum dupa 20 ani am vazut ce s-a intamplat. Avem mai multa libertate, insa multe lucruri s-au schimbat.
Articolul este inedit, si sigur va face parte dintr-un viitor volum tiparit.
Poezia este infinitate de ipoteze, axiomele sunt interzise! Mihai LEONTE
http://www.flickr.com/photos/22071323@N06
http://www.armbell.com/petia/
Postare: 564 Locaţia: Moldova Noua Romania Înscris: 13.04.08
Postat la 22.12.2009 20:02
CINE E MOȘ CRaCIUN?...autor Mihai LEONTE
Cum domnule sa nu stii cine e Mos Craciun?
Mos Craciun e copilul care nu te cunoaste, dar iti da buna ziua!
Mos Craciun e tipul sau tipa, care te vede cu plasele grele de cumparaturi si te ajuta!
Mos Craciun e trecatorul de pe strada, care atunci cand te opresti sa-ti tragi sufletul,
te intreaba daca ai nevoie sa te ajute cu ceva!
Mos Craciun e cel care din putinul lui adunat cu truda, ofera si altora ceva!
Mos Craciun e cel care nu lasa pe nimeni sa inghete in frig!
Mos Craciun este cel care ti-a raspuns la mesajul tau sincer.
incercati sa fiti si voi cat de cat un Mos Craciun.
Va doresc sarbatori fericite cu toate implinirile pe care vi le doritir30;
Poezia este infinitate de ipoteze, axiomele sunt interzise! Mihai LEONTE
http://www.flickr.com/photos/22071323@N06
http://www.armbell.com/petia/
